Cine a crezut, in ce ni se vestise
Cine a cunoscut, bratul Domnului
Era dispretuit si parasit de oameni
Un om al durerii, cu suferinta obisnuit
Era dispretuit si parasit de oameni
De iti intorceai, fata de la El
Suferintele noastre, El le-a purtat
Si durerile noastre le-a luat asupra Lui.
Noi rataceam, toti ca niste oi
Si fiecare, isi vedea de drumul lui
Dar Domnul a facut sa cada asupra Lui,
Nelegiuirea noastra, a noastra a tuturor
Dar El era strapuns, pentru pacatele noastre
Zdrobit si chinuit, pentru a noastre faradelegi
Pedeapsa ce ne da pacea a cazut peste El
Si prin ranile Lui, suntem tamaduiti.
Astazi stim cu toti, caci Isus, El Domnul
A venit sa moara, sa fim mantuiti
Deci, sa nu uitam, ce multa iubire
A aflat in Tatal care L-a trimis
Cand a fost batut, El n-a deschis gura
Si ca un miel nimica nu a zis
Caci prin jertfa Sa, Dumnezeu cel vesnic
Ne-a deschis un drum, spre noul Paradis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.