Frunza de toamna incepe sa cada
Si lin coboara iar la pamint,
Natura se schimba lasand sa vada
Pe orisicine ca iarna e-n prag.
O viata aceasta, ce repede zboara
Precum o barca e dusa de val.
Si-n orice clipa tot mai departe,
Barca vietii pluteste-n ocean!
Si-apoi vesnicia cu sfintii din ceruri
Unde cu Tatal ne vom intilni,
Atunci in marire, plini de iubire
Cu El de-a pururi ne vom bucura.
Frunzele toamnei, lin se coboara
Lasand in suflet regretul amar.
O suflete draga, vino la Domnul
Si-atunci vesnicia primi-vei in dar!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.