Frunzele toamnei

Frunza de toamna incepe sa cada
Si lin coboara iar la pamint,
Natura se schimba lasand sa vada
Pe orisicine ca iarna e-n prag.

O viata aceasta, ce repede zboara
Precum o barca e dusa de val.
Si-n orice clipa tot mai departe,
Barca vietii pluteste-n ocean!

Si-apoi vesnicia cu sfintii din ceruri
Unde cu Tatal ne vom intilni,
Atunci in marire, plini de iubire
Cu El de-a pururi ne vom bucura. 

Frunzele toamnei, lin se coboara
Lasand in suflet regretul amar.
O suflete draga, vino la Domnul
Si-atunci vesnicia primi-vei in dar!