vineri

Printr-un gest cat de mic

O raza de soare, s-a imprietenit
Cu-n biet copilas ce umbla ratacit
Cu ochii in lacrimi, murdar, zdrentuit
Flamand de iubire cersea umilit.

Printr-un gest cat de mic
Poti sa-mbraci cu iubire un suflet ranit
Implinit cugetul iti va fi
Cand obrajii murdari vor zambi.


In negura noptii, cu-al ei val de frig
In ceata-nvelit doar, dormea un copil
Tristetea-l cuprinde ca mama la piept
Visand cu speranta Caminul Ceresc.

Din tot ce-am pierdut, doar copilaria
As vrea sa-mi rascumpar oricat m-ar costa
As vrea pe-nserat sa spun povestirea
Soptita de mama din visu-mi orfan.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.