Nu e cu flori așternută

Nu e cu flori așternută,
Calea-i doar pietre și spini,
Dar Te rugăm, Doamne sfinte,
Ocrotitor să ne fii!

Fără El eu voi cădea,
Fără Hristos nu voi putea,
Fără El, viața e amară!

Diavolul nu dormitează,
Caută a mă-ngrozi;
Dar nu uit promisiunea:
„Eu nu te voi părăsi!”

Vin greutăți în viață,
Adesea drumul e greu;
Dar Domnul nicicând nu ne lasă,
Ne ocrotește mereu.

Crede și nădăjduiește,
Doar către Mine privind;
Eu am trecut înainte,
Pentru tine-am suferit!

Lângă El nu voi cădea,
Lângă El mereu voi sta!
Doar cu El ajunge-voi în slavă! 

Se dă o luptă tot mai grea

Se dă o luptă tot mai grea
Și mulți frați au căzut pe cale.
Privind la lumea aceasta rea
S-au întors pe calea de pierzare.

Pentru mântuire va trebui să lupți
Cu armele Divine, la cer să nu renunți.
"Am păzit credința!", Pavel ne spunea.
Fraților, să facem tot așa.


Au mai rămas la fel și azi,
Ca Dima, frați pentru o vreme.
Dar vai, i-a prins al lumii laț
Și-acolo sufletul lor geme.

Cu scut și-n mâna Lui Cuvânt,
Noi să rămânem în credință.
E scris și astăzi în Romani,
Că-n Domnul este biruință.

La umbra aripilor Tale vreau un loc de adapost

La umbra aripilor Tale
Vreau un loc de adăpost
La umbra aripilor Tale
Viața mea are un rost!

Cât de mare este bunătatea Ta,
Aș vrea și eu să fiu sădit în ea!

Ferice de poporul care
Te are adăpost mereu
Și vânturi, apele de-or bate,
Cetate tare-i Dumnezeu!

O, nu te-ndepărta de mine,
Tu, Dumnezeul meu iubit!
Frumoasă-i viața lângă Tine,
Sunt fericit că-s mântuit!

În casa ta mai sunt și azi altare

În casa ta mai sunt și azi altare,
În casa ta mai arde focul oare?
În casa ta mai este azi cuvântul
Și nicidecum nu te va bate vântul?

În casa ta să n-ai idolii lumii
Să macini azi semințele minciunii;
Să fugi mereu de tot ce-i inălțare
Și-apoi vei fi la marea sărbătoare.

În casa ta mai este azi lumină
În rugăciuni și peste disciplină?
Că doar așa soțul și soția
Vor moșteni în ceruri veșnicia.

În casa ta mai este armonie
Când cerul tot ți-aduce bucurie?
Căminul tău a fost și pentru alții
Venit-au des surorile și frații?

În casa ta ca Iosua să spui
Că tu cu-ai tăi lângă Domnul rămâi
Chiar dacă toți își schimbă azi stăpânul
Tu vei striga: ca Domnul nu-i nici unul. 

Isuse câte grijuri și câte încercări

Isuse câte grijuri și câte încercări
De-atâtea ori ființa-mi copleșesc
Puțină-i fericirea și-s multe întristări
Ce-n inimă adesea mă lovesc.

Dar vine marea zi
Când Tu vei reveni
Și sus pe norii cerului vei sta
Grăbește-Ți Doamne pașii, Te rog nu-ntârzia
Revino să-Ți răpești Mireasa Ta
O...vine marea zi
Când Tu vei reveni
Și sus pe norii cerului vei sta
Grăbește-Ți Doamne pașii, Te rog nu-ntârzia
Revino să-Ți răpești Mireasa Ta!

Isuse ce mă doare s-aud cum ești hulit
De cei pe cari din Tine i-ai creat
De-atâta stricăciune mi-e sufletul mâhnit
Mă lupt ca Lot în lumea de păcat.

Isuse Tu-mi ești totul când toate parcă pier
O rază de speranță-n bezna grea
Ești Regele iubirii, ești Mirele etern
Iar eu pe veci voi fi Mireasa Ta.

R: Căci vine marea zi..

Să-mi dai Isus, dar nu prea mult

Să-mi dai Isus, dar nu prea mult
În viața mea pribeagă,
Ca nu cumva, Doamne să uit,
Că sunt un bulgăr de pământ
În lumea asta largă.

Te rog să-mi dai în orice zi
Omerul plin cu mană.
Și cel ce strânge îndoit,
Mai mult decât ai poruncit,
Să nu-l mai bagi în seamă.

Să-mi dai ce Tu dorești să-mi dai.
Oricâte eu Ți-aș cere!
Aș vrea Isus, nu voia mea,
Oricât de mult aș insista
Cu cererile mele.

Tu-mi dai, dar Doamne știu că-mi vrei
Ca văduvei, bănuții.
Să dau cu toată inima,
Isuse, să pot ajuta
Flămânzii și desculții.

La poarta cea frumoasă stă ologul

La poarta cea frumoasă stă ologul
Să ceară el de milă câte-un ban
L-au întâlnit la ceasul rugăciunii
Și lui vorbit-a Petru și Ioan.

Aur argint n-am să iți dau
Dar în Numele Lui mare
În numele lui Isus Hristos
Tu ridicăte-n picioare.

S-a ridicat ologul în picioare
Umblând, sărind, lăudând pe Dumnezeu
A fost atunci o zi de sărbătoare
Și pentru tine este, dragul meu.

De aur azi Bisericile-s pline,
La poartă stă mulțimea de ologi
Asteaptă în zadar mișcarea apei,
Vino Doamne fa-ne sănătoși.

De ce nu nu se mai vindecă bolnavii?
De ce devine păcatul mai greu?
Răspunsul vine numai din Scriptură,
Vrea pocăință astăzi, Dumnezeu.

Omule din toată truda ta

Omule din toată truda ta
Tu de aici cu ce vei pleca?
Suntem din pământ și trecători
Și aici doar niste călători.

Vine clipa când vor pleca de-aici
Toți cei puternici, cei mari, dar și cei mici.
Atunci ei vor vedea ce-a spus Isus cândva
Că bogățiile nu sunt valori.

Dacă cerul e departe acum
Omule, întoarce-te din drum.
Fă ce-a zis Isus de-atâtea ori
Si adună-ți azi, în cer, comori.

Dacă Biblia nu te-a convins,
Doar păcate, grijuri te-au învins.
Poți muri, dar fără de Hristos
Tot ce ai nu-ți este de folos.

Când ai strigat te-am ascultat

Când ai strigat te-am ascultat,
Din grea robie te-am scăpat.
Când jugul greu te apăsa
Eu te-am scăpat cu mâna mea.

Focul Meu te-a-ncălzit, norul Meu te-a umbrit,
Mană din cer ți-am dat, stânca te-a adăpat,
Israel ai uitat că doar Eu te-am salvat?
Spune-Mi ce mai dorești ca să te pocăiești?

Israele, tu ai văzut
Minunile ce le-am făcut
Ca să-ți arăt cât te iubesc
Și vreau ca să te mântuiesc.

Israele, tu nu uita
Un foc e gelozia Mea.
Un foc ce te va mistui
Dacă nu te vei pocăi.

Israele vreau să-ți arăt
Că încă vreau să te mai port.
Chiar munții toți de s-ar muta
Pe veci Eu nu te voi uita.

Sa nu spui niciodata, sunt uitat

Pe calea vietii tale iubite calator
Prin valea umbrei mortii cu suspine
De ce oftezi adesea, in deznadejde cazi
Si zici ca izbavirea nu mai vine.

Sa nu spui niciodata, sunt uitat
Caci Domnul inspre tine El priveste
Cand urla valul infuriat si ti-obrazu-nlacrimat
El mana-ntinde si te izbaveste.

Priveste-n urma ta caci El te-a izbavit
De atatea ori in clipe de durere
Isus Hristos e-acelasi si ieri si azi si-n veci
Mai crede-odata in a Sa putere.

Cand treci o lupta grea o alta vine-n loc
Si-ti pierzi puterea ce-o aveai in tine
Cand cel rau iti sopteste, acuma esti invins
Increde-te in Domnul tu crestine.

Mai este doar putin si toate s-or sfarsi
Si lacrimi si dureri si clipe-amare
Mai rabda inca-un ceas Isus vine-n curand
Sa-i ia pe-ai Sai in vesnica splendoare.

Vreau sa cant intotdeauna

Dintre tot ce cuprind
Ce privesc si ce simt
Vreau un lucru sa spun ca-L iubesc
Pe Acel necuprins
Care bratul si-a intins
Ca din nou inspre rai sa privesc.

Vreau sa cant intotdeauna
Indurarea Domnului
Si nespusa-I bunatate
Ce ma tine-n harul Lui.

Cand am fost apasat
De dureri si pacat
Chiar Isus a rostit: il iubesc,
Cand El crucea cea grea
Pentru el am purtat
Tata, vreau azi sa fie salvat.

Sunt acum izbavit
De Cel ce m-a iubit
Vreau viata de El sa-mi lipesc
Si-n furtuna cea grea
Si-n prigoana cea rea
Ocrotirea mai mult sa-I simtesc.

Cand la El voi privi
Fata mea va straluci
De lumina ce eu o privesc
Prin cuvant, prin rugaciuni
Tot mai mult sa-I servim Lui
Cat traiesc tot mai mult sa-L iubesc.

Voi ce frati va chemati
Viata va cercetati
Nu ramaneti pe drum, alergati
Ca-n curand Duhul Sfant
Va lua de pe pamant
Cu putere pe cei ce sunt sfinti.

Sa chemam intotdeauna
Indurarea Domnului
Sa ramanem in picioare
Pana la venirea Lui
Sa ne-ncredem totdeauna
In cuvantul Domnului
Sa ramanem in picioare
Pana la venirea Lui.

Un singur Domn

Purtat de har in necuprinsu-ti nume
Vin cu recunostinta-n fataTa
Caci Doamne nu-i alt impatrat in lume
Sa poarte cinstea si marirea Ta.

Tu numai Tu, detii toata puterea
Din cer de pe pamant si-n vai adanci
De mii de ani stiut-a omenirea
De-un Creator ce-i sus, mai sus de stanci.

Popoare, regi, puteri si capetenii
De-alungul vremilor s-au ridicat
Multi faraoni cu faima si renume
Dar cu-a Ta slava, nimeni n-a fost vreodat'.

Un singur Domn traieste pe vecie
Un Dumnezeu  pamantu-a intocmit
Iehova, El, domneste pretutindeni
Cel fara inceput si far' sfarsit.

Minuni facut-ai din cele mai vechi timpuri
De la Avraam si pana azi la noi
Cei care-au mers cu Dumnezeu alaturi
Si-n foc si-n ape au fost biruitori.

Corabii ai si azi ca si atuncea
Cuptoare reci, chiar de au foc aprins
Si lei fricosi in groapa cea adanca
A Ta putere de veacuri nu s-a stins.

In bunatatea-Ti cuprinsa-i omenirea,
Cuvantul viu la toti ni l-ai vestit
Din dragoste trimis-ai mantuirea
Sansa salvarii din iadul cel cumplit.

Sfant Dumnezeu ce multumiri aprinse,
Puram in rugi doar pentru slava Ta,
Cu imnuri noi si slovele alese,
Aducem jertfa azi si pururea.

Tu numai Tu, detii toata puterea,
Din cer de pe pamant si-n vai adanci,
De mii de ani stiut-a omenirea,
De-un Creator ce-i sus, mai sus de stanci
Tu numai Tu...
 

Ce bun ai fost o Domnul meu cu mine

Ce bun ai fost o Domnul meu cu mine
Un rob netrebnic și neînsemnat
N-am meritat să-mi faci atâta bine
Samaritean milos și minunat.


Aș vrea să-Ţi mulțumesc,
Să cânt, să Te slăvesc
Aș vrea Isus să-Ți spun,
Să-Ți spun că Te iubesc
În toată viața mea
Aici cât mai trăiesc
Aș vrea Isus să-Ți spun,
Să-Ți spun că Te iubesc!


Te laud pentru ungerea-Ți divină
Și pentru pacea ce-o lași pe pământ
Pentru că încă vine norul slavei
Și se aud cântări prin Duhul Sfânt.

Ce bun ai fost în ceasul încercării
Prieten credincios și neschimbat
Când Ți-ai pus mâna în clipele durerii
Pe fruntea mea și am fost vindecat.

Dispreţuit şi părăsit şi obişnuit cu suferinţa

Dispreţuit şi părăsit şi obişnuit cu suferinţa
La moarte crudă osândit Isus îşi asculta sentinţa
„Să fie-n cuie ţintuit!” striga atunci întreg soborul
„Să fie-n cuie pironit!”, „Să moară Isus Salvatorul!”
„Să moară al meu Isus iubit!”

Să moară Domnul a trebuit, El care e neprihănire
Pe lemnul groazei răstignit purtând a mea nelegiuire
„Să moară un Miel nevinovat, străpuns în mâini şi în picioare!”
„Să moară al lumii Împărat!” pentru a mea şi a ta salvare
Să moară pentru al nost păcat!

Să mori Isus ca un tâlhar, ce grea şi crudă condamnare
Să mori pe cruce la Calvar pentru a mea răscumpărare
O, Doamne cum să-ţi răsplătesc iubirea Ta nespus de mare
Nu pot decât să-Ţi mulţumesc şi aplecat să-Ţi cer iertare
Şi-n veci de veci să Te slăvesc!
O, Doamne cum să-ţi răsplătesc iubirea Ta nespus de mare
Nu pot decât să-Ţi mulţumesc şi aplecat să-Ţi cer iertare
Şi-n veci de veci să Te iubesc!

Să cânt de dragul Tău aş vrea

Să cânt de dragul Tău aş vrea,
Să cânt cântări de biruinţă,
Să cânt că-n încercarea grea
Mi-ai dat răbdare şi credinţă.
Să cânt, Isus, de dragul Tau,
Că-n ceasul disperării
Te-ai aplecat în dreptul meu,
Părinte drag al îndurării.

Să cânt de dragul Tău, Isus,
Şi să Te laud o veşnicie,
Să cânt că m-ai iubit nespus
Şi mi-ai schimbat viaţa pustie.
Măcar aşa să-Ţi mulţumesc,
Iubire minunată,
E prea puţin, dar Te slăvesc
Cu dor şi inimă curată.

Să cânt de dragul Tău aş vrea
S-audă tot cuprinsul zării,
Că-n locul meu demult, cândva,
Tu ai băut cupa durerii.
Să cânt cu-acei ce-au biruit
Cântarea minunată
Ce nicicând nu s-a auzit
Şi n-am cântat-o niciodată.

Aş vrea, Isus, din zi în zi,
Să preamăresc numele-Ţi mare
Până odată-n veşnicii,
Acolo-n marea sărbătoare,
Să-Ţi cânt, Isus, de dragul Tău
Cu acei ce încă-Ţi cântă,
Să-Ţi cânt la bine şi la greu,
Să-Ţi mulţumesc de jertfa sfântă.

De n-ai fi Tu în orice floare

De n-ai fi Tu în orice floare
N-ar exista nici-un parfum
Nici zorii n-ar avea culoare
De n-ai fi Tu, Isuse bun

Acolo unde-Ți trece pasul
Se nasc izvoare vii de har
Iar unde Ți se aude glasul
Se-nalță-n taină sfânt altar.

Splendori cerești ne înconjoară
În slava unde Tu domnești
Nemărginirea te adoră
Căci Preaînalt și mare ești.

De n-ai fi pus Tu armonia
În cântecul de ciocârlii
N-am fi știut ce-i bucuria
Și fericirea de-a trăi.

De n-ai fi Tu prezent în toate
Nici Universul n-ar mai fi
Ar fi pustiu și gol și moarte
De n-ai fi viu in vesnicii.