sâmbătă

De ce?

De ce-i atata suferinta pe pamant?
De ce-s atatea fete-nlacrimate?
Prea multe inimi indurerate sunt
Ce-adesea sufera nemangaiate.

Cand vrem sa ne incredem tot mai mult
In sfanta-Ti dragoste mareata
Vrajmasul ne aduce intristari
Sa ne umbreasca raza de speranta.

Ne-am saturat de-acest pamant murdar
Caci totul Doamne este-ntinaciune
Dar vei veni sa ne ridici prin har
Si pentru vesnicii vom fi cu Tine.

O adu ziua sfanta mai curand
Cand ne vom inalta in zare
Si vom uita de tot ce-am suferit
De lacrimi grele si de intristare.

Necunoscut ne este viitorul
Necunoscut ne este planul Tau
Dar noi privim in sus si Te zarim
Alintul nostru-n ceasul cel mai greu.

Ne amintim de fruntea-nsangerata
Cand pe Golgota ne rascumparai
Ne este dor de fata luminata
De slava ce ne-o pregatesti in rai.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.