Nu mă lăsa să fiu pierdut,
Când valurile vieţii vin.
Nu mă lăsa să fiu căzut
De-atâtea ori, o, Salvator iubit!
Mâna Ta să fie veşnic peste mine
Doamne, unge-mă cu untdelemnul bun
Rănile care mă dor, să mi le aline
Să nu mai rămân căzut în drum.
Ridică-mă, ridică-mă
Samaritean bun şi milos,
Ridică-mă, ridică-mă
Domnul meu, Isus Hristos.
Nu mă lăsa între tâlhari
Că sunt zdrobit şi fără vlagă,
În jurul meu sunt oameni mari
Dar nimeni ranile nu-mi leagă.
Nu mă lăsa chiar de un gand
Mi-ar fi şoptit că sunt în stare
Singur să lupt pe-acest pământ
Eu stiu ca sunt doar o suflare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.