joi

Undeva-ntr-o odaita

Undeva-ntr-o odaita lacrimile nu mai curg,
Undeva-ntr-o odaita cineva nu se mai roaga
Nu mai sta-n genunchi si-n taina, nu mai canta in amurg.
Dragostea candva fierbinte nu-i curata nici intreaga.

Undeva nu se mai canta astazi psalmii minunati,
Undeva sub praf uitata zace Biblia iubita,
Imprejurul unei mese nu se mai aduna frati
La o usa incuiata sta iubirea neprimita.

Nicicand nu credeam c-aceasta usa va avea zavor,
Nicicand nu credeam c-aceasta casa va ajunge mota,
C-o s-ajunga sec de lacrimi al iubirii cald izvor
Focul stins, calea pustie, vatra rece si tacuta.

Acel undeva Isuse este chiar in viata mea
Dar ma-ntorc in odaita Tie iti dau inima
Sa ma bucur, sa fiu liber, lauda sa-Ti inalt mereu
Si in duh cu trup si suflet pe deplin sa fiu al Tau.

3 comentarii:

  1. Este o poezie compusa de Traian Dorz si lipsesc doua strofe din ce ai postat. Ultima strofa e un adevar mare pe care unii l-au scos pentru ca nu suporta invatatura sanatoasa!
    Cândva cum curgea Aicea caldul lacrimei izvor,
    Cândva cum veghea iubirea La fereastra luminată,
    Cum sunau de cald şi dulce Psalmii sfântului fior,
    Cum era această Carte //: De cu drag şi mult căutată. ://

    O, cum a putut fi harul
    Şi de-aicea alungat,
    Alungaţi iubiţii oaspeţi,
    Dragostea îndepărtată,
    Curăţia pângărită,
    Legământul sfânt călcat?
    Vinovată odăiţă, //: Cum vei arde tu odată! ://

    RăspundețiȘtergere
  2. superba cântarea si versurile !si ai dreptate nu trebuie scoase strofele dintr-o cântare doar pentru ca nu plac cuiva.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.