Ce probleme mari se pun astazi in viata,
Azi, cand lumea parca nu Te mai cunoaste!
Omul nu-Ti mai cere, azi, nici o povata:
Ti-a intors demult, demult si spatele!
Azi, cand necredinta este-asa de mare
Si-ndoieli asa adesea ne cuprind,
Parc-am vrea sa ne raspunzi la o-ntrebare:
Mai e mult, pe nori, sa Te vedem venind?
Goana vietii asa adesea ne cuprinde
Si uitam mereu-mereu de cele scrise;
Indoieli ne dau atacuri furibunde
Iar, in suflet, zbuciume ades avem.
Ne-ndoim de cele scrise-n Cartea Sfanta;
Dupa mintea noastra-am vrea sa-nterpretam,
Soapta celui rau adesea ne incanta
Si de calea Ta noi ne indepartam.
Foarte multi crestini ne spun c-a Ta venire
Fi-va colo poate peste veacuri multe
Se avanta in pacate, in nestire...
Trist exemplu dau adesea pentru multi...
Vreau in mine sa nu ai nicio-ndoiala
Iar cand vei veni degraba sa ma iei,
Sa nu fie-a mea credinta doar spoiala,
Ci sa cred ca ce Iti cer, Tu poti sa-mi dai.
Dintre multele dorinti ce-am in suflet,
Printre multe doruri care ma framanta,
O dorinta peste toate se ridica:
E dorinta de a sti ca-s mantuit.
Chiar de-as sti ca nu-mi asculti nici-o dorinta
Dintre toate cate-ajung la Tronul Tau.
Eu te rog o, Doamne Sfant, ia cunostinta:
Vreau sa stiu ca-n cer va fi sufletul meu!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.