vineri

Te-ascunzi in florile campiei

Te-ascunzi in florile campiei
Parfumul lor Te dovedeste,
Tu esti splendoarea vesniciei
Si ea in veci, i-Ti dainuieste!

Te-ascunzi in ciripit de pasari
Prin trilurile nesfarsite,
Nu-s simfonii, nici oratorii,
Cu armonii asa de sfinte...


Te-ascunzi in adierea verii
Cand freamata frunza-n racoare,
In taina si-n susurul serii,
Te-ascunzi in murmur de izvoare.

Tu esti in linistea adanca
Ce-n codrii-ntunecosi domneste,
Tu esti in tablele din stanca
In glasul vantului ce creste.


Te-ascunzi in vijelii si-n ploaie
In soarele ce-apoi surade, .
Te-ascunzi in planset de parae
In gangurit de prunc cand rade.

Tu esti si-n fulgii de zapada,
In viforul ce rabufneste,
In norii ce seninul prada
In tunetul ce rascoleste.


Te-ascunzi, dar nu Te pot cuprinde
Nici cerul, cerurile-ntinse,
Dar totusi ‚Tu, Nemarginire
Esti si in inimi sfant aprinse.

Vedem doar urmele-Ti divine
Din cari‘ rasari bland‚ maiestos
Speranta, viata, zari senine,
Caci Tu esti tot ce-i mai frumos.

/: Noi Te-om vedea sus in marire
Dar nu cum ne-am inchipuit
Tu esti dincolo de gandire,
O, Doamne, fii in veci slavit! :/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.