Fecioarele au ațipit

Fecioarele au ațipit,
Căci noaptea a fost lungă,
Candelele se sting pe rând
Și dragostea se stinge.
Se-aud străjerii tot strigând,
Poporule veghează,
Căci iată zorii se ivesc
Și haina ți-e pătată.
Căci iată zorii se ivesc
Și Mirele se-arată.

O, vino Duh, o, Duh Preasfânt,
Să ne trezesti cu-al Tău Cuvânt,
Să ne îmbrăcăm cu alb veșmânt,
Căci Mirele se-arată.

Curând trompeta va suna,
Fii treaz acum și-n noaptea grea,
Ulei în candelă să ai,
Te roagă și veghează.
Căci nu e mult și în curând,
Zbura-vom sus, spre plaiul sfânt,
Cu haine albe îmbrăcați,
Spălați în sângele vărsat.

Și vom cina cu Mielul Sfânt, 
Al nostru Mire, Domn Preasfânt, 
Să-L așteptăm în alb veșmânt,
Căci ziua e aproape.