Ca pasarile migratoare
Si noi, emigranti ne numim
Mereu, catre tara cu soare
Prin vanturi si valuri plutim.
In urma-i furtuna pentru totdeauna
Nainte e tara si soarele-i cald
Cetatea-i de aur, cu porti de safire
Cu strazi aurite si cer de smarald.
Aicea lasam colivia
Si cuibul de vreascuri uscat
Nainte privim vesnicia
Si locul spre care-am plecat.
Si nu ne vom pierde in larguri,
Pe-oceanele pline cu nori
In fata se vad trei catarguri
E al mantuirii vapor.
Credinta, nadejdea, iubirea
Ne poarta cand am obosit
Caci Domnul e toata marirea
Si soarele fara sfarsit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.